II. Subiectele recomandate pentru dezbatere

Efectele alimentatiei asupra corpului si a spiritului

Pozitii speciale corporale (asane) pentru mentinerea sanatatii

Tehnici de relaxare

Tehnici de meditatie

Vidia Yoga

Efectele alimentatiei asupra corpului si a spiritului

Alimentele ne sustin viata si reprezinta suportul energetic necesar activitatilor zilnice. Alimentele au doua componente, una grosiera, datorita careia ne acoperim necesarul zilnic de energie si se asigura generarea de noi celule, care înlocuiesc celulele batrâne si bolnave ale corpului, alta subtila, care se integreaza în corpul nostru subtil si influenteaza activitatile noastre intelectuale si spirituale. Acesta din urma este mai putin cunoscuta de catre majoritatea oamenilor si determina anumite stari psihice:


- mental neastâmparat, zburdalnic, patimas sau rajasic
- mental pasnic, echilibrat, linistit sau satvic
- mental distructiv, violent, greoi sau tamasic

Prin urmare calitatea alimentului favorizeaza diferite tipuri de activitati. De exemplu o alimentatie bogata în carnuri si dulciuri va fi necesara unui sportiv, activitatile intelectuale sunt favorizate de fructe si legume, însa alimentele supuse la tratamente termice îndelungate sau repetate vor rezulta un mental greoi, greu adaptabil. Legumele si fructele proaspat culese dar necoapte au efect rajasic, cele coapte au efect satvic iar cele prea coapte, alterate sunt tamasice.
Marea problema a occidentalilor - stersul - izvorul majoritatii bolilor poate fi prevenit sau ameliorat si cu ajutorul alimentatiei adecvate, eliminând tratamentul medicamentos si efectele secundare ale acestuia.

SUS ^

Pozitii speciale corporale (asane) pentru mentinerea sanatatii

Este stiut faptul, ca la locurile de munca din cauza pozitiei corporale incorecte iau nastere boli profesionale. Aceste boli - si nu numai - pot fi prevenite sau vindecate cu ajutorul unor pozitii corporale speciale, numite în yoga „asane". Principiul acestor asane consta în variatiile debitului sanguin la nivelul diferitelor organe sau parti ale corpului.
Din cele peste 72.000 de asane cunoscute de orientali pentru fiecare afectiune corporala exista cel putin o asana pentru vindecarea bolii. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt postura corpului inert ( shavasana ), care vindeca hipo- si hipertensiunea precum si diferite afectiuni ale inimii, stândul în cap ( shirsasana ) vindeca foarte multe afectiuni ale organelor si craniului, pozitia cobrei ( bhujangasana ) vindeca problemele stomacului si ale intestinelor, triunghiul ( trikonasana ) are efecte benefice asupra muschilor spatelui, abdomenului, muschilor intercostali, creste mobilitatea coloanei (alungând astfel batrânetea). Daca suntem la afectiuni ale corpului, amintim ca afectiunile sistemului nervos sunt vindecabile prin exercitii de respiratie ( pranayama ), care nu fac parte din categoria asanelor.

SUS ^

Tehnici de relaxare

Prin relaxare se urmareste calmarea mintii si prin aceasta calmarea concomitenta a corpului. Relaxarea actioneaza în mod special asupra sistemului nervos, având efectul direct de eliminare a stresului si prin aceasta se ajunge la mentinerea sanatatii sau prin marirea puterii de concentrare ajuta efectuearea activitatii curente. Exercitiile cele mai eficiente sunt:

a). postura corpului inert ( shavasana ), diferite variante fiind folosite si în psihologie. Efectele principale sunt descrise în capitolul „Pozitii speciale corporale"

b). exercitii respiratorii speciale ( pranayama ). Sunt foarte multe tehnici de pranayama, efectele acestora pot fi:

- calmare,
- excitarea sistemului nervos,
- modificarea mediului sanguin în acid sau bazic,
- fortificarea memoriei,
- acumulare de energie,
- catifelarea si regenerarea pielii,
- marirea receptivitatii spirituale etc.

SUS ^

Tehnici de meditatie

Ce este meditatia ? Este calitatea mintii de a aduce informatii despre obiectul de concentrare. Meditatia este de doua feluri: superficiala ( de la 3 minute pâna la 30 minute ) si profunda ( de la 30 minute pâna la 3 ore ). Multi confunda meditatia cu starea de reverii zadarnice. Atragem atentia, ca diferenta dintre cele doua stari este semnificativa. În timpul reveriilor zadarnice se pierde energie, corpul si mintea oboseste. În timpul meditatiei corpul acumuleaza energie biologica si spirituala, se dobândeste cunoastere reala despre obiectul meditatiei si la finele meditatiei apare o stare de fericire si satisfactie. E bine de clarificat, ca procesul de concentratie este numai preludiul meditatiei.
Concentratia si meditatia corecta este indispensabila pentru practicarea yogai.

SUS ^

Vidia Yoga

VIDIA YOGA înseamnă yoga cunoaşterii, tradus pe înţeleptul tuturora înseamnă „comuniune cu Dumnezeul prin intermediul adevăratei cunoaşterii”. Cunoştinţele sunt nenumărate, dar pentru atingerea perfecţiunii − după Patanjali Maharishi − pentru cei cu un anumit temperament, numai Vidia Yoga este adevărata cale.

Acest tip de yoga se mai numeşte şi Ashtanga Yoga (yoga în 8 trepte), deaoarece este nevoie de străbaterea a 8 trepte pentru atingerea ţelului propus, care este contopirea cu sufletul universal şi experimentarea practicii Păcii Absolute.

Acest tip de yoga conferă practicantului o minte vioaie şi sănătoasă, putere de concentrare şi autocontrol. Ea îşi propune oprirea modificărilor (fluctuaţiilor) mentale, ajungându−se astfel la o stare de Super Conştiinţă unde ne vom confrunta cu totalitatea impresiilor latente cu care mintea a avut vreodată contact şi care sunt de fapt mobilul tuturor renaşterilor. După depăşirea acestei stări practicantul va depune efort pentru atingerea stării de Kaivalya, adică eliberare.

Numai cu un efort susţinut cu multă muncă şi răbdare, practicantul va ajunge pe cele mai înalte culmi ale conştiinţei, descoperindu−l pe adevăratul şi unicul Dumnezeu.

Se cere evoluţie gradată şi respectându−se strict ordinea celor opt trepte, care sunt următoarele:

SUS ^

YAMA    NIYAMA    ASANA-BANDE-MUDRE    PRANAYAMA   
PRATYAHARA    DHARNA    DHIYANA    SAMADHI

YAMA

Yama înseamnă a pune frâu, a stăpâni şi reprezintă restricţii, ele sunt normele morale pe care practicantul le aplică în societate. Fiecare om respectă anumite norme (mai mult sau mai puţin morale) practicantul le duce la perfecţiune.

Yama conţine cinci feluri de interdicţii:

− AHIMSA − a nu fi violent
− SATYA − a nu minţi
− ASTEYA − a nu fura
− APARIGRAHA − a nu poseda
− BRAHMACHARYA − a nu pierde sămânţa

  • 1. „AHIMSA”

    În VIDIA YOGA a nu fi violent înseamnă a nu provoca suferinţă nici unei creaturi. Această interdicţie trebuie respectată în trei planuri:
    − mental
    − verbal
    − faptic
    Dacă practicantul reuşeşte să respecte AHIMSA, nu trebuie să se ferească de creaturile violente ( oameni, animale, plante, etc.) deaoarece natura acestora se va schimba în prezenţa lui devenind paşnici.
    Respectarea non violenţei face posibilă experimentarea dragostei necondiţionate (universale).

  • 2. „SATYA”

    A nu minţi este o calitate esenţială a practicantului, fiindcă Dumnezeul este ADEVĂR. Numai acceptând şi spunând adevărul poţi să−l descoperi pe Dumnezeu. Adevărul şi minciuna sunt condiţionate de împrejurări, care izvorăsc din iluzie.
    Dacă în orice împrejurări se va spune adevărul se va atinge perfecţiunea celor spuse, orice va spune practicantul se va împlini.

  • 3. „ASTEYA”

    Să nu furi − este o noţiune vastă, deaoarece a respecta această interdicţie înseamnă să nu ai mai mult decât ceea de ce ai nevoie cu adevărat. Dorinţele şi simţurile sunt acelea care te obligă să acumulezi. Orice tip de acumulare devine furt. Ca să nu furi trebuie să controlezi dorinţele şi simţurile. Cel care reuşeşte să desăvârşească ASTEYA, va avea acces la toate bogăţiile lumii.

  • 4. „APARIGRAHA”


    A nu poseda este arma care va învinge dorinţele. Dorinţa de a poseda va polua mintea şi multe informaţii şi impregnări vor rămâne blocate în subconştient. Avariţia este o forţă ce ţine mintea încătuşată. Se vor refuza toate cadourile, deoarece ele sunt impregnate cu dorinţele aceluia care le dăruieşte. Dacă dispare dorinţa de a poseda mintea devine clară, independentă şi liberă, se va destrăma taina existenţei şi astfel practicantul va avea acces la cunoştinţele dobândite în trecut, prezent şi viitor.

  • 5. „BRAHMACHARYA”


    A nu risipi sămânţa dătătoare de viaţă (sperma). Păstrând acest material genetic cu ajutorul unor tehnici secrete, poate fi transformat în energie specială (Ojas), necesară evoluţiei spirituale.

    Tradiţia spune că în afara celor cinci interdicţii enumarate Yama mai conţine;
    − SAUCHA − curăţenie interioară şi exterioară
    − DAYA − îndurare faţă de toate creaturile
    − ARJAVA − echilibru în toate activităţile
    − DHRITI − răbdare şi toleranţă
    − MITHAHARA − echilibru în alimentaţie

    SUS ^

    NIYAMA

    Sunt reguli ale disciplinei individuale, sunt observaţii religioase. Alături de Yama este stâlpul de susţinere în Yoga. Yama este o atitudine faţă de societate, Niama este atitudinea faţă de propria persoană şi faţă de Dumnezeu.

    Etapele Niyama sunt:
    1. SAUCHA − curăţenie interioară şi exterioară
    2. SANTOSHA − mulţumire de sine
    3. TAPAS − a arde toate dorinţele care ne împiedică pe drumul către scopul propus
    4. SVADHYAYA − studiul
    5. ISVHARA − PRANIDHANA − adorarea divinului

  • 1. SAUCHA

    Curăţenia interioară şi exterioară presupune un corp curat şi o minte curată. Normele de igienă asigură curăţenia corpului iar respectarea regulilor din Yama o minte curată.

  • 2. SANTOSHA

    Mulţumirea de sine este cea mai imortantă calitate a practicantului, deoarece ea dăruieşte o fericire deosebită, este unul dintre paznicii căii ce duce spre eliberare. Dacă nu esti mulţumit, mintea va hoinări, concentrarea va fi imposibilă la fel şi evoluţia (avansarea).

  • 3. TAPAS

    Această tehnică mai este denumită de către unii autori (asprimi de sine), deoarece îşi propune un lucru foarte dificil, anevoios şi incomod, concordanţa dintre gând, cuvânt şi faptă. Curajul de a spune şi face ceea ce gândeşti presupune controlul gândurilor, cuvintelor şi faptelor în aşa fel, ca ele să fie în concordanţă cu Yama şi Niyama. Mai este nevoie de abţinere de la mâmcare (posturi), asane şi pranayama. Dacă Tapasul a fost corect, se va naşte un foc interior care va mistui toate dorinţele care ne împiedică pe drumul către scopul propus. Tapasul distruge toate impurităţile minţii iar practicantul va cuceri aptitudini deosebite (paranormale).

  • 4. SVADHYAYA

    Studiul crează abilitatea sesizării gândurilor şi modificărilor mentale, a reacţiilor şi gândurilor impure, a dorinţelor şi acţiunii cauzelor suferinţei.

  • 5. ISHVARA − PRANIDHANA

    Adorarea divinului este condiţionată de următoarele:

    a. Tapas
    b. Vrata − respectarea regulilor legate de alimentaţie, somn, curăţenie
    c. Krichara vrata − 12 zile de post
    d. Chandrayana vrata − lună plină 15 mese pe zi, lună nouă post
    e. Santosha − ceea ce poţi obţine fără dorinţe
    f. Astikhia − credinţă în Domnul, Maistrul Spiritual, Vede (înţelepciuni)
    g. Dana − dăruirea hranei şi îmbrăcăminţii obţinute prin muncă cinstită
    h. Ishvara Pujana − iubirea Domnului
    i. Hrih − sentimentul ruşinii, când nu se respectă cele cuprinse în vede
    j. Siddhanta − Sravana − studiul naturii lui TAT TWAM ASI din Upanisade
    k. Mati − credinţă în Domnul arătat de Vede
    l. Japa − repetarea mantrei

    SUS ^

    ASANA-BANDE-MUDRE

    Ele reprezintă o poziţie sau postură confortabilă în care corpul poate rămâne nemişcat, care este o condiţie necesară pentru meditaţie. Asanele sunt foarte multe, peste 72.000, având efecte benefice asupra corpului.

    SUS ^

    PARANAYAMA

    Metode de respiraţie cu ajutorul căreia se reuşeşte controlul energiei vitale şi nu numai. Prana este Suflul Cosmic, ce este prezent pretutindeni.

    Pentru înţelegerea Pranayamei este nevoie de cunoştinţe despre Chakra, centre energetice şi Nadisi, canale de energie.
    Asemenea vaselor de sânge (sistemul venos şi sistemul arterial) corpul nostru dispune de o reţea foarte vastă de canale şi canalicule, prin care circulă Prana (energia). Acest sistem nu poate fi văzut cu ochiul liber, dar în timpul meditaţiilor foarte profunde se poate simţi prezenţa lor.

    În corpul nostru biologic locul und se întâlnesc nervii, arterele şi venele, poartă denumirea de centre sau plexuri. Locul unde se întâlnesc canalele care transportă Prana se numesc Padma (Lotus) sau Chakra (cercuri, roţi). Dispunem de un număr considerabil de nadisuri (canale, literatura de specialitate aminteşte de 72.000) şi chakra, fiecare de importanţă vitală, dar noi vom aminti doar 3 nadisuri (Ida, Pinga, Sushumna) şi 7 chakre (Muladhara, Svadhistana, Manipura, Anahata, Vishudha, Ajna, Sahasrara).

    SUS ^

    PRATYAHARA

    Dacă exerciţiile de pranayama îşi vor face efectul, mintea va fi calmă, pură, puternică, rezistentă, iar practicantul va fi gata să-şi retragă simţurile de la obiectele lor (simţul văzului are ca obiect imaginile, auzul sunetele, mirosul aromele, gustul alimentele, pipăitul formele). SHIVANADA spune: „ dacă vom împiedica exteriorizarea simţurilor cu ajutorul pratyahara-ei, ele se vor orienta spre minte, colaborând cu ea. Simţurile vor sluji mintea şi se vor supune ei ca albinele reginei lor.
    Primele patru trepte îşi propun însuşirea unei etici corecte, crearea unui corp rezistent şi sănătos, purificarea minţii şi a nadisurilor.
    Odată cu practicarea pratyaharei începe adevăratul proces al vidia yoga (interiorizarea), ce se continuă cu concentraţia şi meditaţia şi culminează cu SAMADHI. Practicantul trebuie să exerseze cu preseverenţă retragerea simţurilor şi cu multă răbdare pentru a putea stăpâni forţe inaccesibile omului obişnuit.

    SUS ^

    DHARANA

    Este calitatea minţii de a se putea fixa pe un singur obiect, acest obiect poate fi interior sau exterior minţii. Obiect exterior minţii poate fi o floare, un fruct, o icoană, o imagine, muzică etc.. Obiect interior minţii poate fi un anumit centru energetic, un nadis, o noţiune (de preferat calităţile divine cum ar fi iubirea, mila, pioşenia, compasiunea). În timpul concentraţiei pe ecranul minţii există o singură imagine. Toate celelalte sunt suprimate, suspendate. Teoretic mintea îşi însuşeşte această calitate a concentraţiei de la a douăsprăzecea secundă de la începutul procesului de fixare asupra obiectului până la al treila minut al acestui proces. Bineînţeles este nevoie de efort pentru menţinerea minţii în această stare, pentru-că ea are tendinţa de a se mişca, de a crea imagini, emoţii, stări, nu neapărat legat de obiectul cunoaşterii.

    Pentru a practica cu succes concentraţia, este nevoie de cunoaşterea calităţilor minţii şi de procesul de conştientizare.

    Mintea îşi poate însuşi cinci stări:
    − Ea suferă de starea de KŞIPTA, atunci când fără o coordonare conştientă, urmânduşi natura ei de variabilitate neastâmpărată se revarsă asupra obiectelor. Substanţa ei subtilă se aşează, pătrunde şi ia forma tuturor obiectelor ce intră în câmpul ei de acţiune, asemenea unui puhoi de apă ce depăşeşte malurile şi digurile revărsându-se haotic, incontrolabil, aparent fără rost. Mintea adună cât mai multe impresii, dar toate superficiale, confuze. Informaţiile astfel obţinute vor fi neclare, nesemnificative;

    − Starea de VIKSIPTA, este caracterizată de acţiunea minţii, prin care datorită unui efort puţin susţinut, obligăm substanţa subtilă să se aşeze mai uniform asupra obiectului, luându-i astfel forma. În acest caz mintea este mai concentrată decât în starea anterioară, astfel informaţiile obţinute vor fi mai clare, iar rezultatul va fi cunoaştere, dar de scurtă durată deoarece mintea va găsi de cuviinţă să-şi lărgească sfera activităţii aşezându-se asupra altui obiect şi aducând informaţii despre acesta, imaginea obiectului anterior se va estompa, va deveni neclară, mintea din nou va reveni la primul obiect pentru a-şi împrospăta impresiile, apoi va alege un alt obiect cu alte informaţii. Am putea spune că mintea urmăreşte două planuri, unul mai apropiat cu imagini clare, cu informaţii precise, alt plan mai îndepărtat cu obiecte care se perindă unul câte unul, imaginea acestora fiind neclară, ştearsă, iar informaţiile parţiale;

    − Starea de EKAGRA, este caracterizată de un efort susţinut, prezenţa procesului de conştientizare şi un scop precis (cunoaşterea obiectivă şi totală), în acest proces substanţa subtilă a minţii se revarsă asupra unui singur onbiect care se află în centrul atenţiei, dezvăluind toate detaliile cu lux de amănunte. Acest tip de activitate a minţii va dezvălui calităţile ascunse, invizibile ale obiectului. În această stare mintea va recunoaşte relaţia dintre OBIECT - SUBIECT - CUNOAŞTERE;

    − Starea de NIRUDDHA este starea perfect şi continuu controlată a minţii. Este o stare excepţională în care mintea se scaldă în dulcea lumină a cunoaşterii ULTIMULUI ADEVĂR. În această stare activitatea spirituală este perfect controlată iar modificările minţii inexistente. Mintea îşi dezvăluie toate misterele (structura) iar vălul ignoranţei se risipeşte pentru totdeauna.

    − Starea de MUDDHA este caracterizată prin lipsa procesului de conştientizare, hotarul - ce delimitează în mod obişnuit partea conştientă de cea subconştientă a minţii - dispare. Starea de veghe este experimentată la fel ca starea de somn cu vise. Activitatea conştientă a minţii orientată spre exterior nu mai funcţionează, mintea totuşi funcţionează, deoarece este asigurată funcţionarea tuturor sau majorităţii organelor pentru menţinerea funcţiilor vitale conform legii predestinaţiei (karma). Se poate spune că are loc o inundaţie, în care substanţa subtilă a minţii se revarsă înspre interior şi se dizolvă în propria ei substanţă, impresiile experienţelor anterioare sunt cele ce asigură funcţionarea actualului sistem (corp);

    Dacă vom încerca să analizăm rasa umană, vom observa că majoritatea oamenilor au mintea în starea de ksipta ori viksipta, foarte puţine minţi suferă starea de ekagra, iar stările de niruddha şi muddha sunt experienţele excepţiilor.

    SUS ^

    DHIYANA

    Meditaţia este un flux continuu de informaţii despre obiectul concentraţiei, asemenea râului care curge într-o direcţie foarte bine determinată de vadul în care curge. Este bine de ştiut că meditaţia trebuie exersată zilnic în acelaşi loc şi la aceeaşi oră ca să devină un reflex condiţionat.
    Practicantul trebuie să înceapă cu meditaţia grosieră şi numai după ce mintea se supune şi dispune de un bagaj imens de cunoştinţe şi experienţe va putea exersa meditaţia subtilă.
    Marii înţelepţi sunt de părere că toată cunoaşterea şi toate informaţiile se găsesc în cartea cărţilor, acesta este însăşi inima ta. Închide ochii, retrage simturile şi meditează asupra inimii, vei avea parte de cunoaştere, vei ajunge la izvorul tuturor informaţiilor care te vor ajuta să te contopeşti cu Marele Suflet, cu Esenţa Luminii. Această experienţă îţi va dărui intuiţia, te va face să experimentezi în mod direct adevărul.

    SUS ^

    SAMADHI

    Meditaţia se transformă în Samadhi, când gândurile şi cel ce gândeşte se contopesc, când obiectul meditaţiei şi subiectul ce meditează devin unu. În această stare apare recunoaşterea Realului şi Iluziei (Irealului), ceea ce conferă cea mai înaltă cunoaştere.
        Samadhi este de două feluri: cu suport şi fără suport.
    În Samadhi cu suport există Înalta-Cunoaştere şi mintea suferă de:

           Raţionare - Vitarka
           Reflecţie - Vicara
           Conştiinţă - Asmita
           Beatitudine - Ananda.

        Acestea sunt tipurile de Samadhi cu suport în care mintea îşi dezvăluie propria structură şi îşi recunoaşte limitele.
        În Samadhi fără suport nu există limite şi nu există nici suport pentru minte, sufletul individual trăieşte cea mai mare fericire a existenţei sale pe parcursul anevoiosului drum în Existenţa (Maya), se confundă, se contopeşte şi se dizolvă în Ultimul Adevăr.

           Surse de informatii: Upanisade, Swami Sivananda - Raja Yoga , Dr Baktay Ervin – Diadalmas Yoga .

    [Home] [Despre Noi] [Forum]

    Toate drepturile rezervate. Copyright Digital Prest Media Studio 2004.